De fel, în perioada în care Mercur este retrograd, lucrurile-mi merg ok, chiar surprinzător uneori. Anul acesta, pe 17 Noiembrie pare c-a fost începutul unui astfel de context astrologic, iar lucrurile au fost puțin altfel pentru mine. Puțin.
Pe 1 Noiembrie, aflu de pe facebook de ediția a 20-a a Bloggers Lan Party ce urma a se desfășura la Qreator. Mi-am zis că dacă tot am început să-i acord atenție blogului personal, de ce să nu iau contact direct și cu blogosfera? așa că am intrat în contact cu Toma Nicolau, arătându-mi disponibilitatea de a pune un set, dacă line-up-ul nu este completat deja.
Pe scurt, Bloggers Lan Party este un eveniment ce se desfășoară din 2o12 încoa’ și, după cum se văd lucrurile, frumos în colo. Nu știu foarte multe despre trecutul său, însă stadiul actual este unul ce cuprinde gaming-ul de la board la retro la senzori (kinect style) și VR, iar vibe-ul general al evenimentului este, care de fapt a fost, unul fain, joyful.
Revenind, spre bucuria noastră comună, se pare că mai era loc în program chiar Sâmbătă, 17 Noiembrie, între orele 22:00 și 00:00. Perfect, că tot îmi era poftă de ceva mai mainish. Așdar Sâmbătă aveam plăcerea să pun muzică după Undoo, Rekaze și Nameen. Spun plăcere, că Undoo este un DJ pe care-l apreciez în primul rând pentru vibe-ul său uman, dincolo abilitățile sale de a jongla cu platanele și a conduce atmosfera unde trebuie.
Ei și aici începe enigma. La câteva zile după dialogul avut cu Toma, una dintre vocile mele interioare deduce argumentat că de fapt Duminică trebuie să pun muzică. Nu știu cu ce argumente a venit și cum a reușit să convingă, dar celelalte voci au căzut de-acord că nu Sâmbătă pun muzică, ci în ziua următoare, și așa mi-am trecut în agendă, așa am postat și pe fb, așa am zis și lumii. Deci totul era stabilit conform planului, da?
Din experiență, am obiceiul de a veni cu o zi înainte pentru a verifica partea tehnică la fața locului. Poate-mi mai trebuie un cablu, poate există vreo incompatibilitate, poate ceva nu funcționează corespunzător, mă mai acomodez și eu cu pupitrul, așa… ca un mic preludiu.
Ajung Sâmbătă pe la 18, discut cu unul dintre voluntari ce mă pune-n contact cu responsabilul tehnic care îmi procură o pereche de căști, îmi iau un pahar și trec la treabă. Mă salut eu cu pupitrul, învârt niște butoane, verific una-alta, și gata! Asta e, lucrurile sunt OK. Sunt pregătit pentru mâine. Și mă duc să mă plimb prin vilă.
În trei pași dau de un photo booth gen, și cum nu sunt nici fotogenic și nici chat starter nu-s, iau o gură de rom și salut. Avem o mică discuție despre industrie, care se soldează cu o fotografie, ca să știu și eu c-am fost prezent. Poate uit.
Și urc scările.
După cum ziceam mai sus, party-ul a avut parte de o abordare destul de diversificată a zonei de gaming, de la board la VR. Unii jucau Volfied, alții se-mpușcau, alții dansau (funny rău camera asta), FIFA, Basket, parc-am văzut și Solitaire. În fine, arăta cam cum ar trebui să arate un eveniment de asemenea natură la a 20-a ediție. Personal, nu m-au atras decât consolele stand up Arcade, unde mi-am și petrecut timpul până la intrarea-n scenă a lui Undoo, cu mici pauze de refill și unfill. Mai făceam o tură până la bar, mă mai opream să admir vibe-ul general, mă-ntorceam la KOF sau Street Fighter. Dialog am avut doar cu partenerii de joacă și un salut-două-n afara consolei.
Pe la orele 20:00 începe programul artistic cu Undoo. Hmm, Undoo bagă și azi și mâine? Tare. A se observa cum îmi funcționa creierul după ceva pahare și sub controlul vocii dominante. Eram spirt!
Am țopăit vreo juma de oră pe zvăpăială, am ieșit la o țigară, am mai admirat situația și pe la 22:00 mă-mbrac să plec, cu gândul că a doua zi trebuia să bag.
Btw, la un moment dat, între 20:00 și 22:00 s-a turnat și clipul de mai jos. Nu mă căutați, că eu nu m-am găsit. Eram pe undeva, parcă-mi făceam tricoul de Hackervilleuz, dar Sprite are să-ți cânte ceva.
Revenind, am plecat. Vine metroul, urc, mă așez și sună telefonul. Domnul Toma.
– Salut, ce faci?
– Uite-am plecat spre casă.
– Păi nu trebuia să bagi?
– Azi?! Știam că mâine.
– Nu, nu. Astăzi.
– Ăămmm… nu te contrazic. Deci dacă e nevoie de mine azi, mă-ntorc, clar.
– Haide.
Și m-am întors.
Eram high și de la rom și de la atmosferă și de la ciudatul situației, probabil de aceea n-am avut pentru nicio clipă senzația că situația e scăpată de sub control. Intru, garderobă, toaletă, pupitru, insert, play! Totul pe flow lin și sigur.
Mulți dintre petrecăreți plecaseră. Unii pentru că erau deja obosiți de la atâta joacă, alții pentru că nu-știu-ce event avea loc pe undeva. Cred că mai rămăseseră vreo 40-50 de persoane cu totul. Nicio problemă, atât timp cât e muzică, e perfect.
Daar, pentru a stimula mai-mult-ca-perfectul serii, am avut parte și de oameni în ring, în special un cuplu fain care-a animat seara, cuplu după care m-am mulat și eu cu track list-ul. Pregătisem ceva warm-main-ish, adică ritmat și cu ceva pasaje mai energice, fără prea mare bubuială. Oricum, după rafalele lui Undoo, era destul de greu să mai ridic undeva ștacheta, și nici pentru public nu era indicată o suprasolicitare, așa că am băgat muzică întru completarea audiopeisajului serii.
Puțin din soundtrack-ul Narcos, niște Blondie, ceva Savoy, Eurythmics și, ca răspuns la una dintre cererile în glumă ale celor prezenți ( – Niște populară nu bagi? Hi, hi, hi.), am pus și niște Liviu Vasilică de-a dat hora-n ring. Voi să n-aveți glume d-astea cu mine, da?! Era să mă oftic puțin că s-au stins boxele la 24 fără zece, exact când intra piesa de referință a setului, dar îmi era prea bine :), așa că am continuat a zâmbi.
Oricum, seara a fost o mare supriză pentru mine :), dar s-a desfășurat mai bine decât m-aș fi așteptat. Cei prezenți, chiar dacă după o zi încărcată și un Undoo dezlănțuit, au mai găsit energie să mai danseze și de-ncheiere. Cei care nu dansau, erau cu ritmul în cap sau în picior, indiferent de activitate. Piesele se pupau mult mai fain decât le testasem anterior. Am primit și o apreciere de la Undoo înainte să plece. Deci numai bine despre mine, ceea ce sper să găsesc și cu altă ocazie.
Per total, Bloggers Lan Party pare a fi un eveniment ce merită o tradiție. Se bifează mai multe aspecte sociale și tehnologice ce au nevoie să fie abordate într-un asemenea cadru. Dacă n-ați ajuns până acum, o s-ajungeți în curând, garantat. Felicitări domnului Toma pentru insistența de a-și urma filmul și spor(t) în continuare!
Iar Mercur? Pff… mi-a dat de m-a retrogradat. N-am înțeles încă exact logica algoritmilor mei, lucru ce m-a debusolat puțin în forul meu interior, probabil acesta fiind unul din motivele pentru care am reușit să termin acest text după ce-a ieșit Mercur din retrograd, dar totul e bine când se termină cu mai-mult-decât-mă-așteptam-de-bine.
iMorala: Din când în când, mai ajută o ședință generala cu vocile.
