White Jack – Facebook

Nu stau prea mult pe facebook. Media din ultimile 2-3 luni fiind de 60-90 minute/zi, printre altele. În așteptarea încărcării unui fișier, în mijlocul de transport în comun, pe toaletă, la coadă la ceva.

Problema este nu cantitatea, ci intensitatea cu care sunt atras în vârtejul emoțional. Și mă suprind în stări străine intențiilor inițiale matinale. Cele cu care am ieșit din casă și cărora am zis să mă dedic, dar pe care le observ pălind în fața unui prezent șocant, alert, apocaliptic și ireversibil.

Cât din realitatea generală pot pierde?

Ce apare-n plus? Ce se reduce?

Ziua 1. Miercuri. 2019.04.17

Dar cu ceva notificări.

Dau să șterg facebook-ul. Mă-ntreabă dacă vreau să revin la setările din fabrică. Probabil așa a venit mobilul, cu fb-ul instalat by default. Mă-ntreb și eu dacă vreau și-mi răspund că nu. Adică ori e ori nu e.

Pun icon-ul aplicației într-un folder, să nu văd notificările, dar le văd, așa că încerc a le anula. Dezactivez prin opțiunea 1 (ceva direct din aplicație) – nu merge. Dezactviez prin opțiunea 2 (din setările mobilului) – nu merge. Mă deloghez – nu merge (sau o fi mers, că mai dă OS-ul d-astea). Șterg userul. Liniște.

“Eh, acum nu mai am facebook. Dar ce mai am? A! LinkedIn și Instagram.” Reflexul își face simțită prezența.

Intru pe Instagram. 2 minute. Out.

Intru pe LinkedIn. 1 minut. Out.

Era puțin probabil să acord timp pentru același viciu, dar cu aromă diferită.

Ziua 1 se-ncheie fără tragedii. Continue reading

Suntcalm? @ Street Delivery – Scena “Patria”

Nouă ne place la Street Delivery. Ne-a plăcut mereu și ne-am distrat de fiecare dată, mai puțin în anul în care s-a pus accent în mod special pe comerț, proiectele civico-socialo-culturale-etc. trecând pe un plan terț, lucru ce-a determinat un feed-back majoritar negativ. Partea bună atunci când nu ești orb la reacțiile beneficiarilor produsului tău este că îi poți ține aproape chiar și după ce-ai greșit, iar organizatorii Street Delivery s-au conformat cerințelor, anul următor festivalul revenind la diversitatea știută și apreciată.

Anul trecut am fost prezenți cu muzica la cortul ProFest, unde-am asigurat ambianță muzicală profestatarilor, am zâmbit, am socializat, am dansat, am pozat, am filmat. Ce să mai! Fu fain! Iată mai jos o parte din setul acelui week-end memorabil.

Anul acesta, ne-a venit în gând ideea de set surpriză. Cum adică? Adică mergem pregătiți pentru a susține un eveniment muzical pe o suprafață restrânsă (controller, stand, boxe, tracklist, voie bună), iar la fața locului decidem cui facem cadou acest set, ideea de bază fiind să sprijinim un proiect pe placul nostru printr-o acompaniere sonoră.

Vineri, mergem noi în vizită de recunoaștere, să vedem unde ne-am potrivi mai bine. Venind dinspre Universitate, primul contact cu Street Delivery este cu fostul (și viitorul, sperăm) cinematograf “Patria”, unde vreo 2-3 fete aranjau niște postere alb negru, postere care subliniau unele dintre neajunsurile trecerii indiferente a timpului timpului, ba chiar ignorantă.

Street Delivery .1
Street Delivery .1
« 1 of 3 »

Instantaneu ne-am dat seama și eu și Cristina că de acolo vrem să sune muzica. Nu știam exact ce proiect este (eram și puțin chiaun după o săptămână muncită cu drag și spor), dar am dat curs instinctului. Intrăm în vorbă cu fetele, explicându-le pe scurt ce putem și dorim să oferim. Situația a rămas cumva-n aer, urmând să stabilim Sâmbătă ce și cum e de făcut. Continue reading