Maro?

Cobor scările, iar la parter găsesc următoarea priveliște

Mă-ntorc de la trebi, priveliștea neschimbată. Îmi văd de ale mele și cobor iar cu treabă. Același peisaj, ce s-a păstrat până m-am întors. Ne-am, că acum eram toți trei. Cristina scoate mobilul, face poza de mai sus cu gândul de a da cu shame pe grupul de whatsapp:
– Stai să pun asta pe chat, că nu se poate așa ceva. De azi dimineață e în halul ăsta și ăștia nimic-nimic. Ba au mai lăsat și ușile deschise. Ce nseimțiți.

Ajunsă sus, draga mea soție are o sclipire-nainte de a da cu noroi în nesimțiți și-l sună pe un vecin ce a mutat astăzi niște mobilă, poate-or fi ale sale ambalajele și o fi uitat de ele sau poate are vreo idee, că tot s-a perindat pe scări: Continue reading