Sinceritate? Bleah!

“Nu mai spune Bleah!, că nu mai ia”

Context. Ilinca a răcit și tocmai suntem în procesul administrării unui medicament și știi cum e: gust și eu, părintele (sau măcar mă prefac), ca să vadă copilul că nu e singur în suferință.

Iau, gust puțin din doftorie, iar prima reacție este de Bleah!, deoarece are un gust oribil. Cristina și maică-sa: “Nu mai fă așa, că nu mai vrea să-l ia”. Păi cum așa?

În primul rând, i-am mai administrat cu forța tratamentul și cu altă ocazie, deci de luat tot ia – not that fun, but…  Apoi, dacă medicamentul este oribil la gust, de ce să mă prefac că ar fi bun? Mmmm, ce bun e. Îl iau eu pe tot și nu-ți mai las ție. Iar când copilul gustă și observă că nu e chiar yumm-yumm să se-ntrebe dacă ori îmi face plăcere să îl mint ori sunt defect? Nu, mulțumesc. Decât să-mi pună la îndoială calitatea papilelor gustative sau cea de om sincer, mai bine așa.

Nu știu de unde tendința asta de subestimare a copilului, mai ales când nu-i sabotezi dezvoltarea inteligenței emoționale. Dacă e cumva un bebeluș, clar nu e prost. Are timp o viață-ntreagă să se imbecilizeze mulțumită celor ce știu ei mai bine, însă el vine pur, neprihănit, înțelept, iar procesele sale logice sunt simple și clare, fără complicații inutile.

Înțeleg distragerea atenției pentru a-i lua gândul de la o activitate, dar nu printr-o minciună atrăgătoare, ci printr-un alt adevăr, chiar dacă nu este ambalat așa fantastic precum minciuna.

În plus, tot ce transmit pitongului se înmagazinează și, la un moment dat, va fi exprimat mai ales către mine, așa că de ce să-i transmit chestii ce nu  le-aș dori transmise către mine? De ce să-i asigur copilului circumstanțe atenuante pentru a-și hrăni partea urâtă a existenței? Nu este suficient că se va conecta cu tot felul de ciudați în felurite conjuncturi? Mai e nevoie să pun și eu o piatră de neîncredere la construcția sa?

Așa că da, Ilinca, medicamentul acesta este Bleah! precum multe alte chestii pe care le vei întâmpina-n viață, dar pe unele le-accepți cum sunt și mergi mai departe, că-s multe Uau!-uri ce-așteaptă să fie întâlnite, aprofundate.

iMorala: Viața are gusturi.


4 thoughts on “Sinceritate? Bleah!

  1. De acord. Altfel, cand se face mare si devine cercetator in industria alimentara se va razbuna pe tine cu prima ocazie. Ia aici, tati, Cola Zero are exact acelasi gust cu Coca-Cola 😛

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*