reboot

Zilele astea, după luni bune de ultima oară, ca un mic reboot, am pus și eu muzică la un eveniment orchestrat de Pe Coclauri. În pădure, vreme faină, oameni pe măsură. Am ajuns Vineri, iar la pupitru m-am postat Sâmbătă pe la 12:00, căci am observat că-mi place mai pe zi.

Am intrat cu trac și fior, dar cu dorință și dor. Pentru a liniști puțin atmofera, cât mă mai ocupam de aranjarea la pupitru, am început cu ceva momente de iubire.

După primele 30 de minute deja am conștientizat că două ore este un timp mult prea scurt pentru a putea transmite tot. Cu toate că-mi pregătisem parțial setul acasă, plăcerea de a mixa și atmosfera de outdoor m-au scos de pe orbita stabilită și am ajuns să pun, în mare parte, spontan, cumva cam a 3-a opțiune gândită ca abordare.

Nu, nu au fost cele mai reușite treceri, căci lipsa de exercițiu își spune cuvântul, însă vibe-ul general/generat și selecția de piese au compensat frumos, iar urmările au fost ca o gură de aer proaspăt: feedback fain, stare de bine și o poftă de a mă pregăti mai mult și mai bine. Nici nu mai spun că-n zilele ce-au urmat mi-au ieșit în cale melodii pe sufletul meu, iar revelațiile au pulsat ritmic.

De fel, mă rezum, sau mă rezumam, la zona lounge-warm-up, cu mici influențe spre main, dar acum a fost cu totul altă poveste, în ultimile 45 de minute aproape abuzând de puterea sistemului audio. Deh, dacă difuzoarele și-au cerut-o, am dat să sară frunzele! 🙂

Simt cumva, după ceva ani buni de audiție diversificată, după ceva zeci de evenimente urmărite din public și alte câteva zeci de evenimente la care-am luat parte de la pupitru, că mi-am cam conturat dacă nu zona, măcar direcția muzicală în care mă regăsesc mai calm, mai confortabil. În general, dintr-o cauză sau alta, mă mulam pe cerințele publicului mai mult decât pe dorințele și chemările personale. Știi că echilibrul e undeva la mijloc, însă eu înclinam într-o parte ceva mai mult decât era cazul, însă acum m-am prezentat la un eveniment cu influențe preponderent dark minimale cu un set ce venea din polul opus, iar feedback-ul fu dincolo de așteptări. Bine, având în vedere că nu aveam nicio așteptare decât să nu deranjez prea mult urechile publicului, orice a venit în plus a fost dincolo de așteptări :). Și au venit!

Ce-am învățat din această ieșire este că îmi place să pun muzică mai mult decât îmi aminteam de ultima oară – se pare că a avut și efecte benefice această pauză îndelungată. Altă lecție asimiliată este că e bine să am încredere în mine, în cultura mea muzicală și în preferințele mele muzicale, mai ales că nu am zis “nu!” unui stil fără a-l parcurge cât de cât, ajungând astfel cu căutarea în zone ceva mai contondente. Iar a treia lecție, care-i un fel de restanță: munca înnobilează sufletul, implicit creația, iar un set reușit are în spate ceva ore direct investite și o groază de ore indirecte, foarte importantă fiind consecvența în pregătire, rutina.

Acum mă uit spre următorul set. Te-anunț cum a fost 🙂

iMorala: Play it and they will dance!

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*